Lunea, ziua închinată puterilor cerești fără de trupuri, se citește Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, alcătuit de Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul († 1809), în care sunt amintite arătările și minunile celor doi Voievozi netrupești, descrise în Sfânta Scriptură și în Tradiția Bisericii.
Ziua de marți este închinată Sfântului Ioan Botezătorul, „cel ce a fost înger în trup”, „plinirea prorocilor” și „pecetea celor două Testamente”. Acatistul lui, alcătuit de patriarhul isihast Isidor al Constantinopolului († 1350), îl prezintă pe Înaintemergătorul Domnului ca pildă de asceză și rugăciune neîncetată, dar și ca ocrotitor al tuturor celor nedreptățiți și aflați în necazuri.
Zilele de miercuri si vineri sunt închinate Pătimirilor Domnului. De aceea, credincioșii ortodocși obișnuiesc să citească Acatistul Sfintei Cruci, alcătuit în veacul al XVIII-lea de eruditul vlah Nicolae Velara, conducătorul cancelariei domnești din Țara Românească. Acest imn amintește Răstignirea lui Hristos, arătarea Crucii pe cer marelui împărat Constantin și aflarea lemnului Crucii de către Sfânta împărăteasă Elena.
Joia, credincioșii ortodocși cinstesc în mod deosebit pe slăviții Apostoli și pe Sfântul Ierarh Nicolae, care reprezintă ierarhia bisericească de succesiune apostolică. De aceea, în această zi se citesc alternativ: Acatistul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, alcătuit de Sfântul Cuvios Nicodim Aghioritul († 1809), și Acatistul Sfântului Ierarh Nicolae, creație românească din secolul al XIX-lea.
Toate aceste
acatiste se citesc zilnic în mănăstiri și în casele creștinilor, dar fac parte,
de obicei, și din pravila de rugăciune a celor ce se pregătesc, cu
binecuvântarea duhovnicului, să primească Sfânta Împărtășanie.