Când cunoști cât de micuț ești tu în fața lui Dumnezeu, când te vezi pe tine în fața Universului că nu ești nici cât o gâză, când gândești și aprofundezi toate acestea, te mai poți mândri?
Poți să fii demn; există și, hai să zicem, o mândrie curată. Adică ai o ambiție față de satana:
„Nu mă las eu călcat în picioare de tine, satană!” Nu este rău să ai această mândrie. Asta nu mai e păcătoasă.
IPS Justinian Chira