Intrarea Domnului in Ierusalim reprezinta un moment capital in Evanghelii si este sarbatorit de toata firea.
Desi merge spre moarte intrarea sa este triumfala iar oamenii il aclama. Se poate spune ca avem de-a face cu un “respiro” inainte de zilele Patimilor.
Cu o zi inainte il inviase pe Lazar si confirmase astfel puterile sale dumnezeiesti. Este a treia inviere realizata de Hristos, care va culmina peste o saptamana prin propria sa Inviere. Imediat dupa sarbatoare si ovatiile multimii, timpul se strange si se crispeaza. Domnul ii alunga pe uzurpatorii Templului scotand astfel in evidenta si caracterul riguros al misiunii sale. Pe langa caritate si milostenie este si aspectul de judecata prin care El nu a venit sa aduca doar pacea, ci si sabia. Cearta apoi smochinul neroditor, oficiaza prima liturghie la Cina cea de Taina, se roaga in gradina Ghetsimani, va fi vandut, arestat si martirizat. Credintele populare si in acest caz sunt numeroase si interesante. Poporul vede in Florii bucuria primaverii ca deschidere a intregului univers spre lumina. Lumina aceasta este insa dublata de tenebrele care vor anunta peste cateva zile “soarele de la miezul noptii”…
Vinerea Floriilor, dinaintea Sambetei lui Lazar, face parte din “Vinerile Scumpe”, im-preuna cu Vinerea Oualor si Vinerea Craciunului. Aceste vineri se tin pentru ca oamenii sa fie feriti de arsuri. In Sambata lui Lazar romanii serbeaza amintirea a trei Lazari si anume: a lui Lazar cel sarac, despre care e vorba si in Evanghelia lui Luca, XVI, 19-31; a lui Lazar din Betania, fratele Martei si al Mariei, pe care l-a inviat Mantuitorul inainte de Duminica Floriilor; si a unui Lazar invaluit in mister, care a murit cazand din copac. Se spune despre acest ultim Lazar ca i-ar fi placut mult placintele; de aceea, femeile gatesc in amintirea lui placinte, pe care le dau de pomana saracilor. Sambata lui Lazar se mai numeste si Mosii de Florii.
In Sambata lui Lazar nu e pacat sa lucrezi, doar de tors nu e bine, ca sa nu faca mortii bale, caci in aceasta zi toti mortii asteapta la poarta Raiului. Tot in aceasta zi unele femei merg la padure si aduc o buruiana numita tata vacii, pe care o dau apoi vacilor ca sa dea lapte. Fetele rasadesc in aceasta zi florile, crezand ca le va merge bine, caci e Sambata lui Lazar si a Floriilor. Fetele din Banat si din Ardeal au obiceiul ca in seara din ajunul Floriilor sa scoata si sa puna oglinda laolalta cu camasa curata, menita de imbracat in ziua de Florii, sub un par altoit, ca dimineata sa rasara Soarele peste ele. Cu oglinda si cu camasa aceea fac apoi farmece pentru dragoste si sanatate. Prin Muntenia si Oltenia, unii nu planteaza in saptamana dinaintea Floriilor nici un fel de pom, nici nu pun semanaturi sau zarzavaturi, crezandu-se ca nu vor face fructe, ci numai flori. Altii nu se incumeta la lucru voinicesc, caci e rau de cazatura, deoarece se spune ca Lazar a fost un mare sfant, care a murit cazand dintr-un arbore.
Tradiţia spune că înainte de Florii se strâng braţe întregi de ramuri înmugurite de salcie şi se duc la biserică, pentru a fi sfinţite de preot. Ramurile de salcie reprezintă renaşterea anuală a vegetației, dar si ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus, atunci când a intrat în Ierusalim. Creştinii împodobesc icoanele şi ferestrele cu coroniţe de salcie sfinţită şi le păstrează peste an, fiind folosite la vindecarea diferitelor boli.
Pentru că aceasta este perioada în care pomii prind putere pentru a rodi, nu trebuie să plantezi pomi înainte de Florii.
Înainte de Florii, în unele zone ale țării are loc un ceremonial numit Lăzărița. Acesta este creat dupa modelul colindelor, dar la aceasta tradiție participă doar fetele. Una dintre ele trebuie să se îmbrace în rochie de mireasă și să colinde împreună în fața caselor unde sunt primite.
Precum vegetaţia care renaşte, aşa şi femeile trebuie să aerisească lucrurile din casă prin scoaterea lor afara, în bătaia soarelui. De asemenea, fetele care vor să se mărite anul în curs sunt sfătuite să îşi scoată zestrea afară, pentru chemarea ursitului.
Surse: romanialibera, antena3