Dacă vedeți un om că merge zilnic la biserică, să știți că are nevoie de sprijin. La fel ca și cel care nu merge niciodată. Nu-i unul de lăudat și altul de ocărât, ci amândoi de iubit, până li se rezolvă necazul.
Sau dacă vedeți că un om nu bea niciodată nimic, nici măcar la ocazii, să știți că-i de plâns ca unul care bea toată ziua. Și unul și celălalt au nevoie de iubire, până-nțeleg că „vinul veselește inima omului”.
Iar de cunoașteți cazuri în care oamenii lucrează non-stop, fără pauze și concedii, fără supape și ventilări emoționale, să nu credeți că atitudinea lor ține în vreun fel de hărnicie. Sunt la fel de necăjiți ca și cei care nu vor să muncească deloc. În ambele situații, toți vor să fie iubiți și nu știu cum să protesteze în sensul ăsta.
Dar dacă e vreo extremă care merită experimentată, aceea e dragostea. Deoarece dragostea e din categoria celor împotriva cărora nu este lege…
Preot si medic Bogdan Chiorean