Nu se grăbește Dumnezeu să bage lumea în iad! Suferă continuu ca să nu se ducă acolo. Și ce nu face ca să nu se ducă! Câte suferințe nu face! Pentru că Domnul nostru Iisus Hristos știe ce înseamnă a plânge. Și face totul ca să nu se ducă lumea în iad!
Ați amintit de scaunul de duhovnicie. Din oamenii care vin la sfinția voastră, sunt unii preocupați de problema renașterii sufletești?
Da. Sunt foarte mulți preocupați. La nivelul lor, cu multă conștiinciozitate. Și trebuie să vă spun că Spovedania este Taina fără de care nu te poți mântui. Duhovnicul este dator să explice lucrul acesta: Nu te poți mântui fără să-ți mărturisești păcatele. Pentru că e temei în Scriptură, care spune: „Ce iertați voi, iert și Eu!”. Deci ori aici să-ți spui păcatele spre iertare, la duhovnic; ori la Judecata de apoi, spre osândă. Dar nespuse nu rămân. Pentru că există iad. Și cine sunt în iad? Sigur, cei care nu s-au pocăit și nu s-au îngrijit!
Nu se grăbește Dumnezeu să bage lumea în iad! Suferă continuu ca să nu se ducă acolo. Și ce nu face ca să nu se ducă! Câte suferințe nu face! Pentru că Domnul nostru Iisus Hristos știe ce înseamnă a plânge. Și face totul ca să nu se ducă lumea în iad! Căci iadul e marea durere a lui Dumnezeu. Îi iubește mai departe și pe ei. Dar îi biciuiește iubirea asta.
(Ne vorbește Părintele Arsenie, ed. a 2-a, vol. 2, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 84-85)