În fiecare om e sădită o intenţie a lui Dumnezeu
,,Pribegim mulţi ani în viaţă fără a ne lămuri un rost în lume. Unii pribegesc fără rost, fără ţintă. Alţii îl caută toată viaţa fără să-l găsească sau fără să ştie că l-au găsit. Înţeleg prin destin rosturile pe care le-a ascuns Dumnezeu în viaţa fiecărui om şi pe care omul trebuie să le desfăşoare la rându-i între oameni. În fiecare ins e sădită o intenţie a lui Dumnezeu, care prin om trebuie să devină creaţie. În creştinism omul este ridicat până la cinstea de colaborator al lui Dumnezeu, iar această colaborare este destinul, scrie jurnalspiritual.eu.
Talanţii (talentele) sunt înzestrările acestei colaborări ale lui Dumnezeu cu omul. Lucrând în sensul înzestrărilor lucrezi în sensul destinului tău. Omul e neliniştit câtă vreme nu ştie ce vrea Dumnezeu cu el, ce vrea Dumnezeu de la el.‘’ (Părintele Arsenie Boca)
În fiecare om e sădită o intenţie a lui Dumnezeu
Din ce în ce mai mulţi oameni vorbesc astăzi, despre importanţa descoperirii scopului în viaţă, menirii sau vocaţiei. O putem numi cum dorim, însă în esenţă este acelaşi lucru.
Este acel ,,ceva” care te motivează să lucrezi cu iubire, cu multă râvnă şi dragoste, să dai tot ce ai mai bun în tine, e acel ceva pe care l-ai face indiferent de ce s-ar întâmpla în jurul tău, e acel ceva care te ajută să îţi înmulţeşti talanţii, să devii roditor, e acel ceva care te face să conştientizezi, că din darurile tale trebuie să dăruieşti cu dragoste și fără zgârcenie la rândul tău, e acel ceva care te motivează să lucrezi totul ca pentru Hristos, e acel ceva care te ajută să slujești cu bucurie lui Dumnezeu și aproapelui.
În pilda talanților
În pilda talanților se vorbeşte despre faptul, că Domnul le dă slujitorilor Lui un număr diferit de talanţi, unuia cinci talanţi, altuia doi talanţi, iar unuia numai un singur talant. Din punct de vedere al numărului talanţilor cu care am fost înzestraţi nu suntem egali, suntem diferiţi.
MAI POȚI CITI ȘI Cuviosul Paisie Aghioritul: „Gândurile bune aduc sănătatea duhovnicească”
Dacă nu suntem egali după daruri, nu înseamnă că Bunul Dumnezeu ne iubeşte mai mult sau mai puţin. Pe fiecare dintre noi, ne iubeşte la fel de mult, dar cu judecata Lui dreaptă şi cu marea Lui înţelepciune cunoaşte puterea fiecăruia de a înmulţi talanţii şi, în acelaşi timp, doreşte ca oamenii să conlucreze şi să ajute din proprie iniţiativă pe cei care au nevoie de ajutorul lor.
Unii primesc mai mult, alţii mai puţin, însă nimeni nu este lipsit de dar. Ni se încredinţează atât cât putem înmulţi. Dumnezeu nu dăruieşte cu zgârcenie, ne dă fiecăruia după puterea noastră.
În viaţa oamenilor darurile sunt diversificate
În viaţa oamenilor darurile sunt diversificate. Nu toţi oamenii iubesc aceeaşi meserie, nu toţi au aceeaşi profesie. Unul este conducător de ţară, unul patriarh, altul episcop, altul preot, altul dascăl, unul este funcţionar, unul muncitor, altul medic, altul avocat, altul inginer, altul pictor sau zugrav, altul filosof, altul cântăreţ, altul dansator, altul astronom, altul croitor, altul meşter dulgher sau tâmplar, altul cizmar, altul zidar, altul lucrător de pământ, altul păzitor de vite sau de oi ș.a.m.d.
Dar să nu uităm fiecare că, pe cât dregătoria noastră este mai mare, cu atât mai multă responsabilitate și răspundere avem în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, căci avem datoria de a ne înmulţi talanţii încredinţaţi, aducându-ne aminte de cuvântul Domnului Care zice: ,,Căruia i s-a dat mai mult, mai mult se va cere de la dânsul’’ (Luca 12, 48).
Dacă toţi oamenii ar face acelaşi lucru
Dacă toţi oamenii ar face acelaşi lucru, atunci cu siguranță, aceștia nu ar mai aprecia diversitatea și bogăţia talentelor deosebite, dăruite de Bunul și Darnicul Dumnezeu, atunci nu ar mai exista colaborare și întrajutorare între ei.
Așadar, complementaritatea darurilor este izvorul cooperării, comuniunii, milostivirii şi solidarităţii între oameni.
Când munceşti cu iubire şi dăruire la locul unde ai fost rânduit, fie că eşti măturător pe stradă, intelectual sau funcţionar te simţi fericit, binecuvântat și liber, sufletul îţi cântă, nu e încătuşat de nicio grijă, de niciun stress, e pace şi linişte în inima ta.
Nu te simţi ca într-o închisoare
Nu te simţi ca într-o închisoare din care nu poţi să evadezi, nu te simţi constrâns să îţi faci munca doar pentru a primi la sfârşitul lunii un salariu care să îţi asigure pâinea cea de toate zilele. Când munceşti cu dragoste şi pui suflet în tot ce faci, eşti un om cu adevărat fericit, fiindcă ai aflat care e menirea ta pe pământ, fiindcă ştii, că ceea ce faci e lucrul cel mai bun, pe care poţi să îl realizezi, fiindcă ştii că în acel loc îţi înmulţeşti talanţii pe care i-ai primit în dar de la Bunul Dumnezeu.
E mare lucru să poţi să îţi afli menirea în viaţă, să afli care e talantul tău cel mai de preţ, care te ajută să îţi faci ,,treaba cum se cuvine’’, să îţi îndeplineşti destinul tău ca om. E minunat să ştii, că treaba pe care o faci e plăcută Bunului Dumnezeu şi vine şi în ajutorul semenilor tăi, că ai ales binele şi nu răul, că în munca ta învinge adevărul, şi nu minciuna, cinstea, şi nu hoţia, hărnicia, şi nu lenea, frumosul, şi nu urâtul, dragostea, şi nu ura ș.a.
Ai libertatea să îţi găseşti menirea
Ai libertatea să îţi găseşti menirea şi de tine depinde dacă alegi bine sau rău, dacă îţi înmulţeşti sau îţi îngropi talanţii, dacă lucrezi pentru Hristos sau pentru cel rău.
Dacă am lucra, așadar, totul ca pentru Hristos, munca noastră ar fi binecuvântată cu Har și ar fi izvor de frumos. Dacă am lucra totul ca pentru Hristos, munca noastră ar fi un prețios dar pentru Doamne, pentru noi toți, ar fi izvor de bunătăți, ar fi izvor de bucurie, împlinire, comuniune, de pace, lumină, compasiune, de adevăr și de dreptate, de blândețe și de bunătate.
Cu chipuri brăzdate de muncă grea
Când țăranii cu chipuri brăzdate de muncă grea, de ani, de încercări ale vieții, de lipsuri și nevoi își lucrează țarina lor ca pentru Hristos, aceasta rodește bogat și tot pământul este mai mănos, fiindcă Doamne le răsplătește credința vie, simplitatea, smerenia și curăția inimii, poruncind cerului să reverse la timp ploi curate și soarelui să le încălzească ogoarele.
Când muncitorul îşi închină munca lui Dumnezeu, Îi înalță Acestuia catedrale din cărămizi călite în focul muncii statornice, în focul slujirii responsabile și conștientizează: că munca lui e ziditoare, are sens și valoare, căci înmulțindu-și cu iubire talanții dăruiți de Doamne, are o credință roditoare.
Când dascălul lucrează ca pentru Hristos
Când dascălul lucrează ca pentru Hristos, copiii își însușesc valorile morale și creștine, învăță mai ușor să distingă răul de bine, sunt însetați de cunoaștere, de adevăr și frumos, își croiesc drum spre un viitor luminos și devin oameni de nădejde în familia lor, în comunitatea lor și în întreaga societate.
Când mamele își cresc copiii ca pentru Hristos, ele devin autentice creștine și minunata lor menire o împlinesc cu iubire, bucurie și credință, cât mai bine. Își educă copiii în spiritul principiilor și valorilor unei vieți sănătoase, armonioase, contribuind, așadar, la nașterea unei lumi mai bune, mai frumoase și mai luminoase.
Pansează și răni ale inimii
Când în spitale, doctorul lucrează ca pentru Hristos, acesta dorește cu toată sinceritatea, ca aproapele lui să fie sănătos și îl vindecă cu iubire, nu numai trupește, ci și sufletește. Pansează și răni ale inimii, necondiționat, creștinește și aduce multă bucurie în familiile care au fost întristate din cauza suferinței celor dragi.
Când asistentul social lucrează ca pentru Hristos, își împlinește menirea frumoasă, dar nu ușoară, de a sprijini toți semenii aflați în nevoie, de a înmulți solidaritatea și iubirea, într-o lume împietrită și rece, de a preda celor din jur, lecția omeniei, comuniunii, compasiunii, empatiei, de a fi mesager al dăruirii, acceptării diferențelor dintre oameni și bucuriei.
Când își înmulțesc talantul
Când pictorul pictează ca pentru Dumnezeu–Creatorul, creația lui e însuflețită, îți înveșmântă sufletul în mii de șoapte și culori, te înalță cu inima pe aripi de îngeri la Cel ce a făcut Cerul și pământul și te îndeamnă să-I înalți Acestuia, cu iubire sinceră și curată – slavosloviri.
Când scriitorul și poetul își înmulțesc talantul scrisului ca pentru Hristos, cuvintele lor înmuiate-n cerneală de Har, încolțesc bogat în ogorul lui Doamne și împodobesc grădina inimii aproapelui cu flori celeste, ce au petalele colorate cu iubire și comuniune, cu gingășie și frumos.
Când jurnalistul lucrează ca pentru Hristos
Când jurnalistul lucrează ca pentru Hristos, acesta împărtăşeşte publicului ştiri pozitive, știri înveşmântate în adevăr, în lumină, în imparţialitate, în calitate, și nu doar ştiri negative, ce împroaşcă cu noroi şi violenţă, cu minciuni, subiectivitate, ştiri scrise cu obedienţă. Când jurnalistul lucrează ca pentru Hristos, nu-şi propune să aibă cu orice preţ audienţă.
Dacă judecătorul, procurorul, avocatul, grefierul ar lucra ca pentru Hristos, dreptatea ar triumfa, ar fi regină pe tronul lumii stăpânită de ilegalitate. Adevărul ar ieși mereu la lumină, ar învinge minciuna cu picioare scurte și tot mai mulți oameni și-ar folosi libertatea vieții într-un mod responsabil, cu folos.
Cu patriotism, solidaritate, unitate
Dacă toți conducătorii din sate, comune și orașe ar lucra ca pentru Hristos, peste întreaga țară – frumoasa Românie – ar ploua cu binecuvântări bogate, ar ploua cu pace, belșug, prosperitate, cinste, hărnicie, onestitate, demnitate, cu patriotism, solidaritate, unitate, autentică democrație și responsabilă libertate.
Când preoții își înmulțesc talanții spre slava lui Dumnezeu și folosul de obște al poporului și Îl au model de iubire și slujire pe Hristos – Izvorul vieții și luminii – devin pescari de oameni pe care îi călăuzesc cu iubire pe drumul mântuirii, devin izvoare de iubire, credință, adevăr, smerenie, pace și frumos, viața lor devine o pildă vie, un model demn de urmat de toți.
O viaţă sfântă
Şi cei care se nevoiesc să aibă o viaţă sfântă în feciorie, în post, în rugăciune, în înfrânare de la toate, în privegheri şi citirea Sfintelor Scripturi, în frică şi în dragoste de Dumnezeu, şi cei care au darul îndelungatei răbdări, al tăcerii, al blândeţii şi al smereniei, şi cei care îşi duc cu demnitate Crucea spirituală, oricât ar fi ea de grea, fără cârtire, fără a se transforma în judecătorii Domnului şi mulţumesc pentru toate încercările vieții, și cei ce au grijă cu multă dragoste și compasiune de bătrâni sau de cei greu bolnavi și neputincioși, și cei bogați care milostivesc fără zgârcenie pe cei săraci și oropsiți, lucrează totul ca pentru Hristos și prin faptele lor bune sunt pilde pentru cei din jur, sunt ca nişte lumini în sfeşnicul Bisericii lui Hristos, reușind astfel să își înmulţească talanţii dăruiți de Domnul.
Cel care îşi înmulţeşte talanţii și nu îi îngroapă în pământul lenii și egoismului este slujitor al adevăratei credinţe în Dumnezeu, se dăruiește cu totul Acestuia şi păzeşte cu străşnicie poruncile și legea Lui. Păstrează tradiţiile părinţilor și strămoșilor şi lucrează cu multă iubire pentru slava numelui lui Dumnezeu.
Cu multă râvnă pe calea virtuţilor creștine
Merge așa cum spune Sfântul Nectarie, cu multă râvnă pe calea virtuţilor creștine și morale, arde ca o lumânare de dorinţa de a răspândi cu iubire și curaj, Cuvântul Domnului, de a întări și înmulți credinţa, de a cinsti și cerceta Biserica, de a face să rodească mai mult învăţătura dată de Dumnezeu şi de a statornici împărăţia Lui pe pământ. Lucrează şi slujeşte neostenit. Râvna lui mai tare se aprinde cu cât mai mult slujeşte şi lucrează binele şi cu cât mai mult Îl iubeşte pe Dumnezeu.
Ostenindu-se nu se lasă biruit, lucrând nu se descurajează, trudind nu simte istovire, cheltuindu-se nu se isprăveşte, nu deznădăjduieşte nicicând. Pururea înfloreşte şi este plin de viaţă, binevoitor şi curajos, avântându-se mereu spre o nouă muncă.
Arzând de râvna sa dumnezeiască
Arzând de râvna sa dumnezeiască el caută a-şi spori lucrările şi a le răspândi în toată omenirea. Îmboldit de iubirea sa pentru Dumnezeu şi pentru aproapele, pe toate le face cu iubire şi cu jertfire de sine. Nimic din ce ar putea aduce întristare aproapelui nu făptuieşte.
Cel ce înmulţeşte cu iubire, smerenie și hărnicie talantul său se mântuieşte şi intră întru Împărăţia Cerurilor, iar cel ce nu se sileşte a-şi înmulţi talantul său, se osândeşte. Cel ce nu înmulţeşte darurile va pierde lumina comuniunii cu Dumnezeu. Cel ce nu își înmulțește talanții nu a conștientizat niciodată, că cel mai mare dar de la Dumnezeu este „viaţa veşnică întru Hristos Iisus, Domnul nostru.
MAI POȚI CITI ȘI Rugăciune mare a Părintelui Arsenie Boca! Face minuni! Spune-o cu credinţă şi cu o lumânare aprinsă! Pe toţi i-a ajutat!
Următori ai lui Hristos
Să ne dorim, așadar, să fim cu toții, următori ai lui Hristos și să lucrăm totul ca pentru El! Să ne înmulțim talanții cu iubire, să nu ni-i îngropăm în lene, în egoism, neutralitate și nepăsare! Să fim mărturisitori cu întreaga noastră viaţă, să nu slujim celui rău în niciun fel! Să fim învingători în războiul duhovnicesc, să nu ne abatem de la cereasca Cărare! Să urcăm pe scara virtuţilor morale şi creştine spre Cer, spre Doamne, spre Acasă!
Să Îi mulţumim Bunului Dumnezeu în orice clipă a vieţii noastre pentru darurile cu care ne-a înzestrat cu multă iubire, pe fiecare după puterea noastră şi să ne rugăm să ne ierte pentru nemulţumirea noastră, pentru faptul că ne-am dorit darurile aproapelui nostru şi l-am invidiat pentru acestea, pentru că ne-am dorit mult mai mult talanţi şi nu ne-am mulţumit cu cei pe care i-am primit în dar, pentru că în loc să fi vrut mai mulţi talanţi, trebuia să încercăm să îi dublăm, să îi triplăm, adică să-i înmulţim şi să-i facem roditori, pe cei care îi aveam, şi nu să-i îngropăm în egoismul, nepăsarea şi lenea noastră.
Vom da socoteală
Să conştientizăm fiecare, că vom da socoteală pentru felul în care ne-am folosit talanţii şi că, cel mai mult ne ajută la mântuire şi la înmulţirea talanţilor: iubirea de Dumnezeu şi de aproapele, rugăciunea, postul, milostenia, smerenia, Spovedania, Sfânta Împărtăşanie şi iertarea din inimă a tuturor.
Și să nu uităm niciodată, ce ne-a spus Părintele Gheorghe Calciu: ,,Creştinismul e religie activă. Iisus Hristos a fost activ. El a venit în lume pentru că a vrut să ne mântuiască pe noi toţi. Şi a făcut tot ceea ce trebuie: S-a îngrijit de cele spirituale, dar şi de cele materiale. A vindecat pe cei bolnavi, a dat vedere orbilor, a curăţat pe leproşi, a înviat morţi, a ridicat din patul durerii pe cel păcătos şi pe cel care era paralizat, a stat de vorbă cu femeile pierdute, a stat de vorbă cu păcătoşii şi cu vameşii.
Pe toţi i-a chemat la mântuire
Pe toţi i-a chemat la mântuire. Aceasta înseamnă că nu există nici măcar un singur om în lumea aceasta care să nu aibă niciun talant de la Dumnezeu, prin care să fie chemat de Dumnezeu la mântuire. Dacă nu se mântuieşte, este pentru că el nu vrea să se mântuiască. La slujirea Bisericii şi la slujirea Lui Dumnezeu fiecare este chemat.
Fiecare a primit un talant şi Dumnezeu îţi cere să foloseşti talantul acesta spre înmulţirea faptelor bune, spre sporirea ta duhovnicească, spre înălţarea ta, spre mântuire, ca să câştigi iubirea lui Hristos, Care a venit în lume şi S-a răstignit pentru noi.’’
Ajută-mă, Doamne
Doamne, din tot sufletul meu, Te rog, ajută-mă să învăț, că nu numai cel ce săvârșește răul în viața lui, se osândește, ci și cel ce nu face binele, așa cum ne spune Apostolul Iacov: „Cine ştie sa facă ce e bine şi nu face, păcat are’’! (Iacov 4, 17). Ajută-mă să săvârșesc mereu binele și să lucrez virtutea, în familia mea, în comunitatea mea, în societate, în Biserica Ta!
Ajută-mă, Doamne
Doamne, ajută-mă, Te rog, să înmulțesc darurile duhovnicești cu care m-ai înzestrat, ajută-mă să înmulțesc: iubirea, credința, nădejdea, bunătatea, blândețea, mila, compasiunea, iertarea, solidaritatea, dăruirea, smerenia, modestia, simplitatea, hărnicia, ascultarea! Doamne, ajută-mă să înmulțesc lumina, bucuria, speranța, binele și frumosul, pacea și omenia! Doamne, ajută-mă să înmulțesc zestrea mea spirituală, să mă îmbogățesc în Duh și Adevăr și să fiu săracă în cele vremelnice și pieritoare!
Ajută-mă, Te rog, Doamne, să fiu lucrătoare harnică, râvnitoare și destoinică, în ,,via’’ Ta, și să nu fiu rușinată și osândită la Judecata de Apoi, ca sluga leneșă și vicleană, care și-a îngropat talantul, ca sluga care și-a ascuns darul, făcându-l neroditor pentru semeni și nefolositor pentru sine, care nu a conștientizat că nu se mai poate întoarce din veșnicie ca să înmulțească talantul împrumutat de Dumnezeu.
Ajută-mă, Doamne
Ajută-mă, Doamne, să nu uit, că primirea darurilor de la Tine, este însoțită de multă responsabilitate față de acestea și că ele trebuie cultivate și înmulțite spre folosul celor mulți, al comunității umane! Ajută-mă să nu fiu invidioasă pe aproapele meu, înzestrat cu mai multe daruri ca mine, să nu cârtesc, să conștientizez că Dumnezeu creează inegalitatea darurilor cu înțelepciune și din iubire pentru oameni!
Ajută-mă, Doamne
Ajută-mă să fiu în competiție cu semenii mei doar în înmulțirea virtuților lăuntrice, și nu în înmulțirea darurilor exterioare și vremelnice! Ajută-mă să fiu înțeleaptă și să nu îmi risipesc zestrea de duh ca să mă îmbogățesc în putere și slavă lumească în duh și adevăr, și nu în bunuri pieritoare și stricăcioase, ci să simt darul Tău în sufletul meu, ca să nu mai pun nici un preț pe lucrurile dinafară!
Ajută-mă, Doamne
Ajută-mă, Doamne, să nu uit că fiecare ne-am născut pentru a împlini o menire, ajută-mă, Doamne, să aflu care este adevărata mea menire în această lume, care este rostul meu, ajută-mă să nu uit că sunt responsabilă pentru tot ce am lucrat în viață, ajută-mă să înmulțesc faptele bune, să sporesc duhovnicește spre mântuire!
Ajută-mă, Doamne
Ajută-mă să îți dăruiesc măcar dublul talantului sau talanților cu care m-ai înzestrat, așa cum au făcut cei doi slujitori, ca să nu devin pom uscat și sterp și să fiu aruncată în focul veșnic, așa cum a fost aruncată sluga leneșă, rea și vicleană!
Așadar, Doamne, ajută-mă să conștientizez că talanții își au originea în Tine – Izvorul Milei și Iubirii statornice, necondiționate – și că aceștia ne sunt dăruiți spre a deveni și noi milostivi și iubitori! Ajută-mă să devin și eu izvor de milostivire și iubire și să nu pun hotar iubirii Tale, prin îngroparea darurilor mele, în mâlul negru al egoismului, nepăsării, indiferenței, individualismului, temerilor și fricilor de tot felul!
Ajută-mă, Doamne
Ajută-mă, Doamne, să conștientizez, că fiecare clipă a vieții ar trebui prețuită și trăită frumos, că fiecare clipă a vieții mele ar trebui să fie a primilor pași spre veșnicie, spre ACASĂ!
Ajută-mă, Doamne
MAI PUTEȚI CITI ȘI Care este rugăciunea FĂCĂTOARE de MINUNI? Află și tu și răspândește tuturor
Dăruiește-mi, așadar, bucuria sfântă ce izvorăște din înmulțirea darurilor Tale, dăruiește-mi, Te rog, bucuria de a fi răsplătită în veșnicie cu aceste cuvinte ale Tale: ,,Bine slugă bună și credincioasă, peste puține (daruri) ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră în bucuria domnului tău!’’ (Matei 25, 21) Amin!