Mulțumesc Ție, Doamne, că vorbești prin gura copiilor !

Dimineața, devreme, abia trezita din somn fetița mea Cristina (4 ani ) mă întreabă veselă :

– Ce păpăm astăzi la micul dejun?

– Cereale cu lapte îi spun eu repede.
– Și trebuie să-i mulțumim lui Doamne – Doamne pentru aceste cereale?

– Desigur, draga mea, atâția copii și-ar dori să le aibă și nu le au…

Rămâne gânditoare o clipă apoi:

– Mami, dar Doamne – Doamne ce papă la micul dejun?

– Ce papă?

– Da, cu ce se hrănește El dimineața?

– Cred ca…cu dorul omului de El, cu asta se hrănește dimineața.

Cristina, stă o clipă pe gânduri cu ochii spre geamul bucătăriei, de unde se vede cerul albastru.

– Mami, ce rău îmi pare ca de-atâtea ori l-am lăsat pe Dumnezeu să flămânzească după mine…

O secundă doar îmi vine să spun și eu același lucru dar rușinată, îmi păstrez în gând iertarea și șoptesc doar: Mulțumesc Ție, Doamne, că vorbești prin gura copiilor !
Lenuța Neacsu

Filed under: ÎnvățăturiTagged with: ,