Închipuiţi-vă un om nepăsător, care vine la hotel şi îşi comandă o odaie de lux, mâncare, băutură aleasă. Trăieşte o vreme la hotel, mănâncă, bea, se veseleşte, iar înainte de plecare primeşte nota de plată.
– Ce-i asta ? se uimeşte el, -eu n-am ştiut că trebuie să achit!
– Cum? – întreabă stăpânul hotelului, – v-aţi gândit să petreceţi fără a vă achita?
________________________________________
Mulţi dintre noi procedează la fel. Mâncăm, petrecem, ne desfătăm cu toate păcatele, uitând de ziua când va trebui să ne achităm pentru tot. Cât de bine ar fi dacă ne-am gândi mai des la capacitatea noastră de plată.
Părintele Alexandru Iamandii
Extras din 153: Veniti de pranziti, Ed. Cu drag, Chişinău 2012, pag. 9-10