Părintele Calistrat a precizat că, de fapt, postul cuprinde două „secţiuni”: postul limbii şi postul gurii.
Părintele Calistrat a explicat că limba „are o vamă întreagă dată de Dumnezeu, spre văzduhuri”.
În post „se posteşte de vorbe grele, de blesteme, de ură, de clevetire, de ţinerea de minte a răului”
„Limba este şi cea care binecuvintează, limba laudă pe Dumnezeu, limba este muzică, este poezie, este iubirea şi dragostea. Dar limba este şi otravă, limba este moartea, limba înseamnă uciderea, blestem, acuza, ruşinea, nenorocire, urgie. De aceea, când vorbim, trebuie să folosim trei site: mintea, inima şi gura!”
Postul gurii înseamnă, în accepţiunea duhovnicului, să nu insultăm, să nu calomniem, să nu învrăjbim, căci „cel ce ucide cu gura şi cu limba, ucide veşnic!”. „Oamenii simt nevoia să jignească, să se rănească între ei, să umilească pe cel mai neputincios. Şi aţi văzut ce frică este, ţi-e frică de şef să nu îţi zică ceva, de coleg să nu te sape, de prieteni şi chiar de orice replică, care ţi se aruncă la întâmplare! Pentru că lumea clocoteşte de ură, iar acesta nu este un lucru dumnezeiesc”
Ce este postul
Potrivit părintelui Calistrat, cine nu posteşte în Postul Paştelului nu îl iubeşte pe Dumnezeu, cine nu posteşte deloc „nu va vedea niciodată pe Dumnezeu”, iar cine nu ţine măcar zilele de miercuri şi de vineri „nu va avea un suflet simţitor”. „Postul este «Maica Sănătăţii» şi are o vechime şi o cărunteţe de-o vârstă cu Adam!”, a subliniat duhovnicul.
Preotul ieşean a mai precizat că adevăratul post se ţine „româneşte”, cu ciorbă sau borş de legume, fasole, cartof, varză, cu păstăi, dar fără produse semipreparate şi înlocuitoare de carne şi brânză, „căci ele conţin numai chimicale”. Credincioşilor bolnavi, părintele le recomandă să respecte sfatul medicului. „Şi trebuie să avem discernământ când punem un copil să postească. Este necesar să înveţe de mic să ţină post, dar cu măsură. Am văzut şi mici exagerări, când un copil de şapte ani a ţinut tot postul. Nu este indicat şi nu trebuie să facem abuz”, a mai precizat preotul.
În încheiere, preotul de la Mănăstirea Vlădiceni din Iaşi arată că postul are mai multe trepte: flămânzirea, postul fără untdelemn, postul sec, postul înalt şi postul foarte înalt.