Patriarhul: Biserica nu este constituită printr-o înţelegere omenească. Este extinderea vieţii lui Hristos

Biserica nu este constituită printr-o înţelegere omenească, ci ea este extinderea vieţii lui Hristos în umanitate, în cei care cred în El, se botează în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi împlinesc în viaţa lor voia lui Dumnezeu prin conlucrare cu harul Duhului Sfânt, a afirmat Patriarhul Daniel în ziua de Rusalii la Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

Patriarhul României a explicat în cuvântul său de ce Sărbătoarea Rusaliilor are o importanţă majoră în Biserica Ortodoxă.

„Sărbătoarea Cincizecimii sau a Pogorârii Duhului Sfânt, numită în popor şi Sărbătoarea Rusaliilor, este sărbătoarea întemeierii sau constituirii Bisericii lui Hristos ca fiind comunitatea umană care adună prin lucrarea Duhului Sfânt prin iubirea Preasfintei Treimi popoare diferite şi care se extinde prin botez şi creşte ca număr”.

„Această pogorâre a Duhului Sfânt în formă de limbi de foc are o semnificaţie deosebită şi aceasta înseamnă sfinţirea ucenicilor pentru a merge în misiune, să binevestească Evanghelia lui Hristos la toate neamurile. De aceea, când ei vorbeau îi auzeau cei ce vorbeau alte limbi din diferite neamuri vorbind în limba lor”.

„Această minune s-a săvârşit pentru a arăta că toate neamurile sunt binecuvântate, toate etniile de sub soare sunt binecuvântate de Dumnezeu şi chemate la pocăinţă şi la botezul în numele Sfintei Treimi”.
De aceea, după cuvântarea Sfântului Apostol Petru, aşa cum relatează cartea Faptele Apostolilor, s-au botezat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh ca la 3000 de suflete şi astfel s-a constituit Biserica lui Hristos care în chip mistic începe cu Întruparea Domnului Iisus Hristos prin lucrarea Duhului Sfânt aşa cum mărturisim în Crez, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Taina Bisericii

El a mai evidenţiat că la Cincizecime se întemeiază sau se constituie comunitatea divino-umană în formă văzută.
„Pentru că Duhul Sfânt nu a pogorât decât după Înălţarea întru slavă la Ceruri a Mântuitorului Iisus Hristos şi anume, aşa cum ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur, Duhul Sfânt a pogorât numai după Înălţarea la Ceruri a Mântuitorului Iisus Hristos când Dumnezeu Fiul ne-a împăcat cu Dumnezeu Tatăl prin faptul că a aşezat pe tronul Sfintei Treimi firea omenească curăţită şi sfinţită prin ascultare până la moarte şi încă moarte pe cruce”.

Pogorârea Duhului Sfânt este lucrarea prin care viaţa divino-umană a lui Hristos Cel răstignit, înviat şi proslăvit se împărtăşeşte oamenilor, potrivit Preafericiri Sale.

„Duhul Sfânt împărtăşeşte oamenilor pe Hristos, viaţa lui Hristos este împărtăşită, comunicată, extinsă în umanitate. Aceasta este marea taină a lui Hristos în Biserica Sa”.

„Până la Înălţarea Sa la cer, Hristos-Domnul a fost în faţa oamenilor. După Pogorârea Duhului Sfânt, El devine interior oamenilor. De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune: nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine (Galateni 2:20). Această sălăşluire a lui Hristos şi a Preasfintei Treimi în oameni prin lucrarea Duhului Sfânt este taina Bisericii”.

Foc mistuitor ca iubire

Părintele Patriarh a mai subliniat că „Duhul Sfânt nu are chip”.
„El este tainic prezent în sufletul omului și tainic împreună cu voința omului modelează viața creștinului ca ea să fie asemănătoare cu chipu”l lui Hristos. Deci, dorul sau dorința Duhului Sfânt este de a face din fiecare creștin o icoană duhovnicească a lui Iisus Hristos. Duhul Sfânt este și Duhul libertății și Duhul comuniunii”.

Patriarhul a făcut trimitere la cuvintele Sfântului Grigorie Teologul, care a spus că Duhul Sfânt se arată în chip de limbi de foc pentru a arăta că el este foc mistuitor care curățește pe oameni de păcate, este foc mistuitor ca iubire, dar și ca sfințenie și el curățește pe oameni de patimi egoiste, de păcate, îi înnoiește prin baia botezului.

Duhul Sfânt, foc luminător şi încălzitor

De asemenea, Duhul Sfânt este foc luminător şi încălzitor. „Focul este curățitor atunci când arde zgura de pe metale și le face curate, maleabile, incandescente ca să poată lua o formă nouă, o formă de înnoire, de îmbunătățire”.

„Dar el este și foc luminător. Luminează mințile ucenicilor și creștinilor să înțeleagă Scripturile, să slujească Biserica, să ajute pe semenii lor aflați în încercări”.

„Duhul Sfânt coborât peste ucenicii Domnului în chip de limbi de foc ne arată că el este și foc încălzitor. Încălzește inimile ca oamenii să se roage cu rugăciune fierbinte, să caute cu iubire milostivă pe semenii aflați în nevoi, dar și cu multă iubire și bucurie de laudă adusă lui Dumnezeu”.

Duhul Sfânt este cel care dă viață la toată făptura „așa cum ne spune Psalmul 103”.

„Când Dumnezeu trimite Duhul Său se înnoiește fața pământului. El dă viață regnului vegetal, regnului animal. În mod deosebit dă viață tuturor oamenilor, dar mai ales celor care cred în Hristos le dăruiește nu numai iertarea păcatelor, ci și darul înfierii duhovnicești pentru învierea sufletului din moartea păcatului și a trupului din stricăciune la sfârșitul veacurilor. De aceea, este vistierul bunătăţilor şi dătătorul de viaţă”.

Scurt istoric

Cu privire la istoricul numelui sărbătorii, Patriarhul a precizat că numele de Cincizecime vine de la faptul că numărul 50 este format din 7*7, adică 49, la care se adaugă încă o zi, a 8-a, din veacul viitor sau prima zi a veşniciei.

„Cifra 7 în Vechiul Testament însemna de fapt un simbol al desăvârşirii cât e posibil în lumea aceasta. De aceea, 7 zile avea săptămâna şi ziua 7 era ziua de odihnă, adică Sâmbăta, Sabatul. Şi Săptămâna Săptămânilor era de 7*7 săptămâni la care se adăuga o zi ca împlinire”.

„Cincizecimea ne arată că cifra 7 avea valoare de simbol. 7*7 ani înseamnă 49 la care se mai adaugă o cifră şi 50 era anul jubileu, care simboliza o lucrare a harului lui Dumnezeu în viaţa oamenilor, mai ales a poporului evreu”.

„Când evreii erau adunaţi în Ierusalim la această sărbătoare a Cincizecimii, atunci ei îşi aduceau aminte de legea dată de Moise pe muntele Sinai, dar trăiau şi bucuria evreilor din Ţara Sfântă cu evreii din diaspora, cu cei care erau răspândiţi sau împrăştiaţi printre neamuri”, a explicat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Sursa: basilica

Filed under: ÎnvățăturiTagged with: