„O, Înger prea frumos, lumină blândă, apărător al meu de Sfânt Botez,
Mă închin la tine în înima plăpândă, te rog, te chem, te caut, te visez.
Doar tu îmi ești suport în calea lungă, pândită de noroi, de patimi, de păcat.
Aduci scânteia în cale să-mi ajungă, când trec prin loc întunecat.
Căci mâna ta pe a mea o întărește și ochiul tău pe al meu îl face văzător
Și la urechea mea cuvântul tău șoptește, adus de tine de la Creator.
Mă închin adânc sfinției tale, te rog să fii alăturea oricând
Căci fără tine, eu mă pierd pe cale și pot să fiu un vețnic rătăcit
Durerea mea îi nealinată și plânge sufletul rănit,
Căci toată viața e întinată de un șuvoi necontenit
De un șuvoi amestec groaznic, din vânt, din faptă și cuvânt,
Ce a alungat pe bunul paznic al vieții mele pe pământ
O, Sfinte Îngere, la tine eu vin să caut pocăință
Întoarce-ți fața înspre mine
Arată-mi calea spre credință. Amin„