„Ne-a răsărit el, primul mucenic, Ucis cu pietre, că era prea bun,
Diacon tânăr, vrednic ucenic, De care Scrierile Sfinte spun… Nu a murit până n-a luminat, – Exemplu viu de rugăciuni fierbinţi -, Pe cei ce Raiul sfânt au căutat,
Şi l-au găsit în oamenii cei sfinţi. Aşa ne luminează şi pe noi, Sfinte Ştefane, şi noi am greşit, Cum i-ai iertat pe oamenii cei răi, Te roagă lui Hristos necontenit;
Te
roagă pentru noi,cei păcătoşi, Ce azvârlim cu pietre în minuni, Să fim şi noi
ca tine, credincioşi, Şi decât suntem, să fim… mult mai buni!
Amin.