Nori apăsători se adună deasupra mea, Doamne, şi ameninţarea furtunii mă înspăimântă.
Deşi sunt în suferinţă, nu mă plâng, pentru că Tu eşti sprijinul meu şi stânca unde îmi caut scăparea. Tu, Doamne, cunoşti necazurile mele şi ai grijă de mine neîncetat. Cu toată suferinţa mea, ştiu că mă iubeşti şi asta îmi dă tărie.
Cu speranţa în ajutorul şi bunătatea Ta, nu mă voi lăsa răpus, ci mă voi lupta cu curaj şi voi fi scăpat.
Tu eşti Cel ce cârmuieşte lumea şi vieţile oamenilor; îndreaptă corabia vieţii mele, care acum este clătinată de valuri furioase, spre ape liniştite. Degeaba mă zbat singur împotriva furtunii, că fără Tine nu pot face nimic.
Către Tine mă îndrept şi mă rog: vino în ajutorul meu, aşa cum l-ai salvat pe Petru, care venea spre Tine pe apă. Întinde braţul Tău spre mine, cum l-ai întins spre el, Dumnezeule milostiv, şi salvează-mă degrabă!
Amin.