Făcând referire la textul evanghelic în care se prezintă vindecarea unui lunatic realizată în mod minunat de Mântuitorul Iisus Hristos, Patriarhul României a identificat slăbirea credinței drept cauză a neputințelor și suferințelor din lume.
În predica rostită duminică, la sfințirea unei biserici din cartierul Titan al Capitalei, Patriarhul a vorbit și despre superficialitatea creștinilor care așteaptă minuni fără efort și fără credință. De asemenea, a subliniat noua dimensiune a sărbătorii Sfinților Brâncoveni, acea de zi națională, și a semnalat că în lume, la ora actuală, sunt o mulțime de creștini persecutați.
Suferința se înmulțește când credința slăbește
Vindecarea lunaticului a avut loc după ce Mântuitorul S-a schimbat la față în muntele Taborului. „După marea bucurie, după momentele de transfigurare, Mântuitorul coboară de pe munte și vede pe un copil desfigurat de durere”, scrie basilica.ro.
Iisus Hristos este primit cu rugăminți, dar și cu vorbe de reproș de tatăl copilului aflat în suferință, care îi spune că ucenicii Săi nu au putut să-l ajute.
În mod surprinzător, a spus Părintele Patriarh, Mântuitorul S-a tulburat și a zis „O, neam necredincios şi îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda pe voi?”.
„Mântuitorul Iisus Hristos și-a dat seama că atât suferința copilului, cât și neputința ucenicilor de a-l vindeca se datorează slăbirii credinței în popor. Poporul aștepta minuni, dar nu avea credință fierbinte și nici ucenicii nu aveau o credință destul de puternică”.
„Iisus a evitat să-l critice pe tatăl copilului, spunându-i că are credință puțină sau slabă, și a evitat, de asemenea, să critice în public pe ucenicii Săi, spunându-le că au credință puțină, ci a zis în general, adresându-se poporului”, a notat Patriarhul Daniel.
„Suferința se înmulțește în popor atunci când credința slăbește. Foarte adesea, suferința este urmarea păcatelor și păcatele sunt, în general, urmare a slăbirii în credință, și anume a slăbirii legăturii omului cu Dumnezeu, Izvorul vieții și al sănătății”.
„Dar, cu toate că mustră poporul pentru necredință, Iisus rămâne statornic în iubirea Sa față de cei aflați în suferință. Critică, în general, poporul pentru credința lui slabă, dar este sensibil la suferința copilului nevinovat”.
Rugăciunea părinților
În acest context, Patriarhul României a semnalat cât de importantă este rugăciunea pentru cei care nu se mai pot ruga pentru ei înșiși, mai ales rugăciunea părinților.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit că Iisus răspunde la rugămintea tatălui copilului lunatic și acest lucru arată „cât de important este ca părinții să fie credincioși și să se roage lui Dumnezeu pentru vindecarea copiilor lor care suferă de orice boală fizică sau sufletească”.
Patriarhul a semnalat că ucenicii nu erau suficient de întăriți în credință pentru că nu primiseră încă pe Duhul Sfânt. „Dar după ce au primit pe Duhul Sfânt la Rusalii, ucenicii devin mai puternici în credință, atât de puternici încât săvârșesc minuni și sunt în stare să moară martiri pentru Hristos”.
„Fiecare om, chiar dacă e credincios, are nevoie de întărirea credinței, de înmulțirea credinței, de adâncirea credinței, de îmbogățirea credinței. Și aceasta se face, în primul rând, prin rugăciune mai intensă, mai deasă, prin post și fapte bune”.
De ce se tem demonii?
Mai departe, Preafericirea Sa a menționat, conform textului evanghelic, că demonii se tem de rugăciune și de post, mai exact, de efectele lor.
„Demonii, în general, nu se tem de cuvinte frumoase nici de cuvinte aspre, ci se tem doar de prezența Duhului Sfânt în omul care se roagă. De ce se tem ei de Duhul Sfânt prezent în omul care se roagă și postește? Pentru că duhurile rele sunt duhuri necurate. Diavolii sunt duhuri rele, mândre și necurate, iar Duhul Sfânt este curat și bun. Este Mângâietor. Îndeamnă la fapta cea bună, la cuvântul bun, la gândul bun”.
„De prezența Duhului smerit și sfânt, curat în om se tem demonii. Nu de cuvintele exterioare, ci de lucrarea duhovnicească a prezenței harului în omul rugător și smerit. Duhurile rele sunt mândre. Demonii sunt inteligenți, dar nu se pot pocăi, nu pot recunoaște răutatea și necurăția lor pentru că sunt aroganți și mândri și de aceea, smerenia lui Hristos îi dezarmează. Ei sunt urâtori de oameni, iar Hristos este iubitor de oameni. Și când ei simt smerenia iubirii milostive a lui Hristos, pleacă din omul posedat”.
„Biserica noastră a învățat din Evanghelia de astăzi că sunt necesare rugăciunile pentru cei care nu se mai pot ruga pentru ei înșiși. De aceea, are slujbe pentru cei bolnavi. În mod special, avem Taina Sfântului Maslu, dar și rugăciunile de alungare a demonilor, Molitfele Sfântului Vasile și ale Sfântului Ioan Gură de Aur”, a precizat PF Daniel.
Moliftele nu sunt lectură magică!
„Acestea nu se citesc ca o lectură magică, mecanică”, a atras atenția Patriarhul.
„Ci în stare de rugăciune și de post, cum spune Evanghelia. Dacă cel care le citește nu are în el prezența iubirii milostive și smerite a lui Hristos, dobândită prin rugăciune stăruitoare și prin postire, atunci nu are efect simpla citire a molitfelor”.
Patriarhul a amintit că, la un moment dat, devenise o practică, o rătăcire în București și în unele zone din Muntenia – ceea ce nu se întâmplă în Transilvania și nici în alte Biserici Ortodoxe surori, și anume: „citim Molitfele Sfântului Vasile pentru orice lucru de nimic”.
„Pentru examene, zice. Da cine-i îndrăcit la examen? Studentul, elevul, profesorul? De ce citim Molitfele Sfântului Vasile pentru reușită la examen? Că nu sunt posedați nici profesorii și nici elevii, ci doar trebuie să se pregătească mai mult”, a menționat Părintele Patriarh.
„Trebuie să fim foarte atenți că în creștinism nu poate fi biruință prin eliminarea crucii, prin lipsa de osteneală. Noi avem tendința de a obține orice repede, aproape magic, fără osteneală, fără rugăciune stăruitoare și fără postire. De aceea unii credincioși cu credință mai slabă au ajuns să zică preotului: Părinte, descântă și dumneata ceva aici ca să se facă bine copilul! Da preotul nu descântă. El se roagă”.
„Slăbirea credinței din popor aduce multă suferință, întărirea credinței aduce multă biruință duhovnicească”, a reiterat Patriarhul României.
La ora actuală sunt o mulțime de creștini persecutați
În partea a doua a cuvântului adresat celor prezenți la sfințirea bisericii din Titan, Părintele Patriarh a vorbit despre Sfinții Brâncoveni și violențele actuale împotriva creștinilor.
„Sfântul Constantin Brâncoveanu, în 25 de ani de domnie, a evitat războaiele, a dezvoltat cultura, a zidit biserici și școli, biblioteci. De aceea, epoca sa a fost numită monarhia culturală de marele istoric Nicolae Iorga. Sfinții Martiri Brâncoveni sunt un exemplu de demnitate în credință creștină și în iubire față de patrie. N-au vrut să-și salveze viața pământească pierzându-și credința creștină, ci au devenit mărturisitori până la moarte”.
Patriarhul a spus că jertfa lor a fost cinstită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992 când Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache, ginerele său, au fost trecuți în calendar ca sfinți.
„Sărbătoarea aceasta mai are o dimensiune nouă”, a precizat Patriarhul făcând referire la „Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor”.
Preafericirea Sa a menționat că ziua națională a fost propusă de Daniel Gheorghe – deputat în Parlamentul României și membru în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor
„La ora actuală sunt o mulțime de creștini persecutați în lume. Comunitatea religioasă cea mai persecutată astăzi în lume sunt creștinii. În țări din Africa, din Orientul Apropiat și Mijlociu și în țări din Asia. Dar, din nefericire, sunt creștini persecutați și în Europa Occidentală”, a spus Patriarhul Daniel.
„Această persecuție a creștinilor, nu numai în țări din Africa și din Asia, ci chiar și în Europa i-a făcut pe membrii Parlamentului României să declare ziua de astăzi ca zi de conștientizare a persecuțiilor împotriva creștinilor și prin aceasta noi suntem chemați să ne rugăm mai mult să înceteze aceste persecuții și să prețuim mai mult darul libertății de a crede și a ne ruga”.
Sfințirea Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din cartierul bucureștean Titan a fost oficiată de Patriarhul României împreună cu Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul în prezența a sute de credincioși.