Îmi plec genunchii, Dumnezeule, înaintea măreţiei Tale şi mă plec până la pământ înaintea Ta; căci fără să fi cerut de la Tine să fiu, m-ai adus la existenţă. Înainte de a mă fi plămădit în sânul maicii mele, ai cunoscut viaţa mea învolburată şi pornită spre alunecare, dar asta nu Te-a oprit să mă creezi şi să-mi dai toate cele prin care ai cinstit firea noastră, deşi ştiai dinainte răul pe care-l voi face. Știi bine cererile mele, înainte de a le şti eu însumi, precum şi rugăciunile mele, înainte de a fi rostite înaintea Ta. Dă-mi, în acest ceas, Dumnezeule, toate cele de care ştii foarte bine că firea mea ticăloasă duce lipsă în primejdiile de acum.
Căci ştii bine întristarea sufletului meu şi ştii că tămăduirea lui stă în mâinile Tale.
Amin.